După prea multe vizionări de case …in Bucuresti

Piaţa imobiliare din perspectiva unui cumpărător de bună credinţă, adică eu.

După prea multe vizionări de case, discuţii cu arhitecţi, specialişti în construcţii, structurişti, designeri de interior şi o pleiadă de oameni buni şi profesionişti în domeniul imobiliar, am ajuns să fiu foarte atentă la detaliile unui imobil. De la crăpăturile in X, la infiltraţiile de sus în jos, şi de jos în sus, ştiu să analizez un plan, un releveu, să înteleg termenii şi cotele unui plan cadastral şi să mă prind din prima, dacă un plan este conform cu realitatea sau nu.

Îmi placea foarte mult viaţa mea fără planuri, relevee, cadastre, recepţia unui imobil, şi nu credeam că este atât de groaznică piaţa imobiliară din România. Mă aşteptam să fie rău, dar nici chiar aşa de rău, şi nu îmi dau seama cine este de vină pentru acest lucru.  Nimic nu este cum trebuie, nimeni nu respectă mai nimic, şi după ce am citit mai atent si articole din presa de “specialitate” care nu era tocmai preocuparea mea din “viata normală – before real estate” şi ultima fărâmă de speranţă s-a spulberat, şi întrebarea mea “cum pot să schimb ceva?” este din ce în ce mai pregnantă şi se transformă în “trebuie să schimb ceva”.

Am dat de agentul care a vrut să ajungem la notar, cu jumătate din acte date. Bineînteles, am insistat să primesc toate actele şi am descoperit prea multe deficienţe legale. Am găsit o casă, a cărei proprietari au spart “un pic” ilegal ţeava de canalizare şi deversează fosa septică direct la municipal. Am găsit casa fără niciun fel de succesiune finalizată (aceasta este vândută şi acum de peste 3 agenţii imobiliare), case invizibile cele care nu există încă, dar dacă aştept 12 -24 luni se fac (chiar dacă în anunţ existau ferm), casa “posibilă” – unde avem o casă vai de ea, dar pe site-urile de profil se dădea un posibil alt proiect, pe care pot eu să îl fac după, am găsit case la jumătate de milion de euro sau la un milion de euro, casa cu agentul miştocar, casa cu agentul – prieten de familie al proprietarilor, casa  cu agentul care nu vorbeşte cu mine (pare că mă pricep prea bine şi îi frică să îmi dea adresa sau detaliile ferme), casa cu agentul analfabet funcţional în scris şi în vorbă, casa unde nu există cheile pentru anumite uşi, casa unde nu mi se permite să fac poze, casa unde nu merge apa când pornesc chiuveta, casa vândută de minori, casa cu camere separate şi trebuie să ies afară ca să ajung la baie, în bucătărie, în altă încăpere.  Cel mai mult “îmi plac” casele care se vând la diferenţe de peste 20.000- 30.000 euro de la o agenţie la alta.

Am descoperit că nici jumătate dintre casele de pe site-urile oficiale nu se vând, dispar 2-3 luni şi reapar la acelaşi agent şi la acelaşi preţ sau mai scump.

Iar cu “google maps”, “google search image” am găsit toate casele la care agenţii m-au chemat ei în alt loc sau au vrut să semnez un contract de vizualizare fără să mi-l dea cu 24 de ore înainte. Si după ce am găsit casa am găsit toate detaliile la ANAF & primării, (detalii publice şi online) despre proprietari, despre vecini, despre taxele lor neplătite.

Mi s-a închis telefonul de peste 5 ori,  la un moment dat nici eu nu mai am răbdare şi nici nu mai vreau să am răbdare cu ei, în condiţiile în care mă aburesc prea mult şi îmi explică prea frumos că ei au dreptate şi e OK, igrasia dispare, crăpătura în X e OK, lipsa de “boiandruc” e OK. ( later edit : boiandruc = buiandrug ).

Am găsit şi agenţi ok din toate punctele de vedere, doar că nu au ce să îmi vândă, ştiu şi ei problemele caselor. Am găsit agenţi care m-au îndrumat la ce să mă uit la o casă, agenţi care au avut şi au cele mai bune intenţii, dar şi ei sunt în aceeaşi piaţa imobiliară ca si mine şi nu au ce să îmi vândă.

Am vizionat 50+ de case, 2 sunt OK din toate punctele de vedere doar că nu sunt în zone gentrificate, încă, dar mă gândesc serios să încep eu gentrificarea zonelor, sunt prea OK casele pentru România.

Suntem o ţară de proprietari cu proprietăţi neconforme, şi degeaba, din punctul meu de vedere.  Proprietarii vor să îşi vândă casele, dar ştiu şi ei că vor găsi greu un cumpărător, cunosc şi ei foarte bine care este statusul actelor, statusul acareturilor din curte.

Discuţiile cu proprietarii sunt umane, mai prietenoase, dar şi ei încercă să mai ascundă nişte crăpături în X, dau cu var peste mucegai şi igrasie, aprind lumânări parfumate peste mirosul de mucegai, se fac că locuiesc în casă, dar nu au niciun fel de haine în dulapuri.

În continuare, sunt în căutare de casă, şi poate o să o găsesc, aşa aştept oferte, astept linkuri, aştept recomandări.

autor: Mihaela ION