Vecinii, …a huge real estate value – vorba francezului

” Uneori, cei mai buni vecini sunt salcamii”.

” Stii de ce dau atat pe acest teren aici? …uite acolo, a treia casa, e ministrul X ”

” E pret bun… dar cand bate vantul vine miros ”

” Stam in centru, la bulevard…dar e zgomot”

…si lista motivelor care deseori sunt transformate in beneficii sau riscuri, evident, poate sa continue.

In imaginea de coperta, vedeti o propunere de condominium. Bun. In anunt exista informatii minime : ” Casa parter, 60 metri patrati utili (cam 85 construiti bine), lot de teren 1000 metri patrati, inca 2000 de metri patrati drum si un mic parc comunitar in incinta. Totul, la 2 ore de Bucuresti, in natura la tara, ideal investitie pentru turism, vacanta, sau chiar locuire in anii de senior poate retras la pensie – totul la numai 42.000 eur “. Mult, putin … nu stim inca pentru ca trebuie sa vedem proiectul utilitatile dar comparabil cu alte case noi din piata nu suna rau.

Si aici incep mai multe abordari posibile .

Daca ar fi un proiect de vanzare si atat, ar avea probabil un pret mai mare si un profit pe masura, dar atasat valorii non-profit …cu scopul de a atrage o comunitate cu anumite valori si cu speranta ca profitul sanatos va veni in timp din administrare si exploatare “shared”…turistica si totul se propune a fi construit cu banii clientilor, cu implicarea lor, cu actiuni si evenimente si experiente care sa sudeze grupul.

Daca ar fi sa vindem individual – cam tot ceea ce vedeti azi in piata – acolo exista logic profit mare si aproape zero legaturi sociale intre viitorii”asociati” locatari. Sigur, pentru investitii, relatiile sunt altele, chiriasii vin si pleaca destul de des …asadar poate si o contributie mai mica la comunitate.

Si asa apare intrebarea …cum oare facem investitii in case, investitii de valori mari si uneori unice in viata …fara sa acordam interes contextului, vecinilor …ca apoi sa fim artagosi, morocanosi, reclamagii, sa ne facem garduri inalte si sa ne deranjeze aproape orice auzim din imprejurimi ?

Ducand ideea mai departe…dupa ani de discutii #better despre geam la baie, structura de rezistenta, cutremur, dezvoltatori demonizati, spagi, autoritati care “nu vad ” sau uneori nu stiu …am ajuns la concluzia ca e importanta cartea constructiei, ca un bon fiscal in tarile civilizate dar cel mai mult poate sa iti aduca stres sau bucurie sau indiferenta …VECINUL.

Asa apar vecinii agresivi …fie prin comportament si limbaj sau doar pentru ca fac un bloc de 4 etaje intre case.

Asa apare nevoia unor terenuri mai mari pe care sigur nu le vei putea intretine …dar iti conservi o distanta fata de vecinii despre care nu stii cum vor fi mai ales daca inca nu sunt acolo.

Asa apare aceasta nevoie de EFORT de a gasi grupuri potrivite de oameni care sa locuiasca impreuna suficient de aproape.

Mai departe …oamenii pot vedea extrem de diferit o multime de aspecte. Putini probabil ar accepta sa fie vecini cu un cimitir dar sunt si oameni care nu au nici o problema sau chiar ar aprecia.

Desigur, povestea despre vecini poate sa duca in foarte multe directii si cele valoroase sunt acelea in care ei pot aprecia beneficii comune asa cum ar fi sa cedezi niste teren si sa obtii un drum sau un spatiu comun civilizat care de fapt aduce mult mai mult bine tuturor si fiecaruia in parte.

Daca sunt in exemplu de pe coperta am avea pur si simplu un hectar impartit in drum si 8 loturi …deja elementul pivot, elementul comunitar…se dilueaza. E drept ca tot ce e comun are mare nevoie de oameni care inteleg la fel valoarea regulilor care de fapt aduc civilizatie si confort participantilor.

Vecinatatea deseori aduce beneficii dar poate genera si conflict si asa cum vedeti, contextul economic ne aduce din ce in ce mai aproape, in spatii urbane tot mai dense, tot mai “eficiente” economic insa deseori si generatoare de tensiuni, alienare, tot felul de elemente invazive.

Cat ar fi o distanta optima ?

Cat ar fi un pret corect pentru teren ?

Cat ar trebui sa cauti pentru a gasi vecini buni ?

Sunt multe posibile intrebari si mai ales multe dintre ele nu sustin dorinta emotionala initiala …dar cresc aportul rational care de fapt pregateste constient starea de echilibru si de impacare cu situatia. Da, e adevarat ca mai ales in cartiere noi …e asa, ca atunci cand te urci in autobuz – ne urcam toti odata, suntem foarte diversi, ne bucuram daca descoperim pe cineva cunoscut…sau nu ne bucuram insa marea diferenta e ca din autobuz cobori repede si pentru timpul scurt intre statia A si statia B aproape ca nici nu conteaza cu cine esti in autobuz.

Un alt aspect important este mixul de oameni in astfel de cartiere pentru ca daca azi cand ne mutam suntem toti intre 35 si 40 de ani si avem 2 copii …peste 10-20-30 de ani lucrurile se pot schimba foarte mult si vedem ca daca initial punctual a fost interesant sa fim de varste asemanatoare …ulterior lucurrile se schimba – unii pleaca, altii inchiriaza, altii devin mai multi sau mai galagiosi si de aceea al doilea aspect dupa o conjunctura buna initiala este si un regulament…asa cum sunt in Elvetia in care stii pe ce te bazezi pe termen lung si deciziile care influenteaza toata comunitatea se iau impreuna si cu sustinerea sau oprobiul grupului de “stakeholderi”.

Dincolo de discutia despre oameni, despre vecini, apar si aspectele legate de vecinatatile naturale – padurea unde pot fi maidanezi sau vezi caprioare, lacul cu nuferi sau lacul care ingheata iarna si devine pod pentru hoti – toate acestea sunt enunturi reale ale unor oameni care au vazut, au auzit, au patit.

In trecut, comunitatea satului avea toate generatiile, erau familiari sau dusmani de moarte. Azi, te poti “pierde” in orase mari unde nu te cunoaste nimeni si devenim o masa de masti. Sigur, azi avem si alte masti. insa alta discutie.

Este dovedit ca grupurile multi-generationale au o dinamica naturala si daca e si educatia necesara in joc … copii mici si seniorii completeaza empatic orice grup de adulti activi si ocupati.

E limpede ca poate fi complicat insa ratiunea si implicarea in grup a unor oameni cu valori asemanatoare pot aduce o valoare adaugata uriasa pe cand mixurile nepotrivite duc la izolare, instrainare, incruntare.

Toate acestea de mai sus au insa un scop – de a convinge oamenii ca merita efortul sa isi gaseasca co-locatari atunci cand se muta undeva. Sa stie cine sunt acei oameni, sa faca sens o alaturare atat de apropiata insa e drept ca pare o inlocuire a efortului dezvoltatorului rapace care si asa face profit mare …” de ce sa ii gasesc eu clienti ?” si primul raspuns instant si natural ar fi chiar ca un grup ar putea chiar sa beneficieze de conditii de negociere mai bune. Altfel spus, divide et impera … exact asta inseamna, posibilitatea de a influenta si de a subordona individual, capacitati de putere mica …si singura.

Asadar, cand aveti oportunitatea sa va alegeti VECINII …sa stiti ca merita efortul . Si dupa ce sunt toti buni, sa nu uitati de REGULI  – exact asa se poate conserva o anumita tinuta a grupului, un mediu cultural, un confort psihologic ce nu se va regasi intr-un contract de vanzare-cumparare. Faceti calcule simple, ganditi-va ca o economie de 20-30.000 de euro intr0un grup de 10 inseamna un buget de 200.000 euro care poate fi extrem de folositor – va cumparati pe linga case si un Ferrari “shared” .

#better, inseamna sa intoarceti pe toate partile subiectul.

Aproape tot ce e scris in acest articol poate fi adaptat la experiente personale, poate fi dezvoltat sau simplificat. Daca gasiti macar 1 punct comun cu viitorii vecini, poate fi exact acel aspect esential – toti ascultam Mozart, sau toti avem 3 copii sau toti avem 65 de ani sau toti avem cate 4 caini si 5 pisici, toti avem gaini sau toti avem motociclete, sau toti castigam 20.000 euro/an sau toti avem nepoti bebelusi sau cu cine se vor juca in parc copii si evident aceasta enumerare poate sa nu se opreasca …

Acesta este acel 1% definitoriu pentru bucuria locuirii aproape unii de altii, la inceput. Apoi, diversitatea nu are limite insa familiaritatea s-a construit deja intre timp.

Daca aveti idei, povesti, intrebari sau critica, pe toate le asteptam cu drag la better@we-better.com

Ganduti bune,

arh. Florin Enache