“Casa” la tara

In mediul rural, situatia constructiilor e tot mai “fragila”. Lipsa unor cunostinte minim necesare, lipsa mesterilor cu experienta si eticheta…pare ca a apus. Cum iti dai seama ?

*vom discuta doar de necesitatea unui alt context pentru locuinta minimala economica, aproape un caz social, nu despre constructii de dimensiuni considerabile care doar geografic e regasesc in mediul rural.

Faptul ca structura din lemn e subdimensionata, in timp scurt , se va vedea mai ales in cazul “grinzilor”, in curburi severe. Incercam sa nu discutam despre multitudinea de imbinari la intamplare intre elementele de construire din lemn.

1. Tabla, asezata direct pe scandura [astereala]…va genera condens, apoi mucegai…va afecta suportul de lemn.

2. Talpa de lemn, asezata sau si mai rau inglobata, in beton (!).Zero hidroizolatie, pe un suport absorbant.

3. Grosimile straturilor utilizate pentru pereti si tavan

4. Imposibilitatea de a fi autorizata ca si LOCUINTA, dat fiind ca nu se respecta norme in vigoare, pentru locuite noi. Ce statut va avea aceasta “constructie” ?

Stii ca nu mai are cine sa vina in inspectie, desi e o cladire “ilegala” si chiar daca ar veni, amenda ar fi atat de mare incat ar bloca poate santierul fara resurse inca 1 an. Dar sa zicem ca cineva vine si are chiar o atitudine constructiva si in loc sa te ingroape in datorii, te ajuta sa gasesti calea.

Vrem sa incepem cu acest articol si sa initiem o campanie #better de solutionare a ignorarii realitatii din mediul rural.

Doar daca pornim de la patrimoniul de peisaj, Romania are nenumarate calitati pentru care merita sa gasim solutii sa nu il mai schilodim cu “stratul” de interventii umane dar si pentru calitatea vietii in comunitatile rurale. Este dovedit faptul ca un mediu construit de calitate, nu scump ci curat si simplu, infuenteaza caracterul utilizatorilor.

Dincolo de aceste aspecte ideale, siguranta si confortul trebuie sa devina normalitate si “la tara”.

Ce ne dorim de fapt, ca si SOLUTIE.

In primul rand, corvoada si costurile birocratiei trebuie si pot fi simplificate in mediul rural pentru simplul motiv ca nu e necesara rigoarea unui mediu urban aglomerat care, pe buna dreptate trebuie sa fie mult mai reglementat tocmai prin impactul mare al mediului construit asupra publicului.

O constructie individuala, independenta, cu suprafata maxima de 165 mp si regim de inaltime parter.

Practic, nevoia minima de “adapost” sa poata fi satisfacuta in contextul real, in bugete “de supravietuire” dar cu reguli simple compensatorii pentru care nu e necesar sa ai superspecialisti nici in santier nici in aparatul primariei locale.

Fie ea casa, magazie, grajd, sa respecte conditia de “izolare” la o distanta de minim 10 metri fata de orice vecinatate construita, din ratiuni simple, de pericol la incendiu.

Regimul de inaltime PARTER, diminueaza considerabil riscul de expunere la CUTREMUR si impactul cladirii asupra terenului pe care este asezata si chiar “fundatii” sumare.

“Arhitectura locala” se poate defini prin ghiduri locale care deja exista iar PROIECTUL complex si costisitor in conditii normale, poate fi doar un set de recomandari si cateva piese desenate relevante.

Da, este esentiala educatia preventiva si asigurarea conditiilor de diminuare a riscurilor : oricat de mica si economica ar fi casa, este imperativ sa fie o instalatie electrica bine facuta, cosurile sobelor sau instalatiile de gaz sa fie bine construite si verificate.

Un rol important va fi si recastigarea respectului mesterului constructor, a demnitatii profesionale, a responsabilitatii neacoperite de stampile si hartii ipersonale.

Rolul ARHITECTULUI in acest caz trebuie sa fie unul de sustinere si consiliere al echipei mester+beneficiar, astfel incat rezultatul final sa poata fi integrat in specificul locului, sa fie sanatos si sigur pentru utilizatori. Stim ca din pacate specialistii in constructii sunt concentrati in centrele urbane mari insa cu o politica bine coordonata, putem avea arhitecti cu rol de consiliere “regional” care sa sustina onorabil aceasta activitate intr-un parteneriat public-privat civilizat si civilizator.

Cine plateste ? BENEFICIARUL.

Cu un protocol de comunicare intre ARHITECTUL REGIONAL si autoritatile locale, beneficiarii de constructii si mesterii locali pot beneficia de asistenta in limite rezonabile, facute de acest “inspector preventiv” care asista, valideaza, corecteaza si coordoneaza santierele care azi sunt mult prea “gri” sau “la negru” si totodata un focar de pericole. Un singur pas inainte in acest domeniu poate insemna un urias salt catre civilizatie, doar prin echilibrul intre resurse, necesitate, risc.

arh. Florin ENACHE